{"id":1649,"date":"2021-03-28T15:48:38","date_gmt":"2021-03-28T12:48:38","guid":{"rendered":"https:\/\/stim.decu.pro\/?page_id=1649"},"modified":"2021-12-10T11:34:03","modified_gmt":"2021-12-10T09:34:03","slug":"protezarea-oculo-orbitara-cu-materiale-nanocompozite-de-hidroxiapatita-rezumatul-tezei-de-doctorat","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/research-3\/protezarea-oculo-orbitara-cu-materiale-nanocompozite-de-hidroxiapatita-rezumatul-tezei-de-doctorat\/","title":{"rendered":"Protezarea oculo-orbitar\u0103 cu materiale nanocompozite de hidroxiapatit\u0103 – Rezumatul Tezei de Doctorat"},"content":{"rendered":"\n

Protezarea oculo-orbitar\u0103 cu materiale nanocompozite de hidroxiapatit\u0103<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

Rezumatul Tezei de Doctorat <\/p>\n\n\n\n

Doctorand: Gr\u0103dinaru S\u00eenziana Lumini\u021ba<\/p>\n\n\n\n

Coordonator: Prof.Univ.Dr Liliana Mary Voinea <\/p>\n\n\n\n

Download teza de doctorat<\/a> <\/p>\n\n\n\n

INTRODUCERE <\/p>\n\n\n\n

\u00cen patologia ocular\u0103 exist\u0103 situa\u021bii \u00een care prezervarea globului ocular este imposibil\u0103 fiind necesar\u0103 o interven\u021bie chirurgical\u0103 radical\u0103, pierderea unui organ av\u00e2nd at\u00e2t impact psihologic asupra pacientului, dar \u0219i impact socio-economic, fiind necesar\u0103 protezarea cavit\u0103\u021bii restante pentru un rezultat satisf\u0103c\u0103tor.Un pacient care se confrunt\u0103 cu realitatea unei pierderi permanente de glob ocular necesit\u0103 sprijin medical, reabilitare psihologic\u0103 \u0219i reintegrare social\u0103, \u00een scopul de a dob\u00e2ndi o calitate normal\u0103 a vie\u021bii. Atunci c\u00e2nd un ochi este eliminat, mai frecvent dup\u0103 traumatisme sau infec\u021bii, dar, de asemenea, de la boli congenitale sau cancer, un implant orbital este utilizat pentru a umple volumul \u00een orbit\u0103 (cavitatea osoas\u0103 din jurul ochiului), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se men\u0163in\u0103 aspectul natural al orbitei \u015fi s\u0103 existe suport pentru ochiul artificial (protez\u0103 ocular\u0103).Ochiul artificial a reprezentat \u00eentotdeauna un \u0163el, \u00eencerc\u0103rile de a-l confec\u0163iona incluz\u00e2nd cele mai neobi\u015fnuite materiale:sticl\u0103, aur, argint, l\u00e2n\u0103, cauciuc, cartilaj, os, gr\u0103sime, magnet, siliciu, plut\u0103, titan, acrila\u0163i, catgut, agar, azbest, celuloz\u0103, parafin\u0103, burete,polimetilmetacrilat (PMMA), polietilen\u0103 \u015fi hidroxiapatit\u0103. Prima genera\u0163ie de implanturi orbitare nu a putut conferi ochiului artificial o mi\u015fcare natural\u0103. Aspectul \u015fi mi\u015fcarea natural\u0103 a ochiului artificial a fost ob\u0163inut\u0103 prin utilizarea unui material natural: coralul oceanic a c\u0103rui structur\u0103 poroas\u0103 este similar\u0103 cu a osului uman ce permite cre\u0219terea \u00een interiorul implantului de material propriu fibrovascular \u0219i solidarizeaz\u0103 implantul de \u021besuturile adiacente. \u00cen 1985 Dr. Arthur Perry a f\u0103cut primul implant orbitar poros dintr-un coral de recif a c\u0103rui structur\u0103 a fost modificat\u0103 din carbonat de calciu \u00een fosfat de calciu (\u00een principal hidroxiapatit\u0103 \u2013HA) printr-o reac\u0163ie hidrotermal\u0103 care \u00eendep\u0103rta \u00een acela\u015fi timp proteinele \u015fi materialele reziduale.Designul implanturilor a progresat semnificativ \u00een ultimii ani, prin utilizarea unor dispozitive poroase, care prezint\u0103 complica\u0163ii reduse \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc aspectul cosmetic. Dar aceste avantaje vin dup\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103 necesar\u0103 pentru vindecare, c\u00e2teodat\u0103 cu rezultate mai pu\u0163in satisf\u0103c\u0103toare, complica\u0163ii \u015fi perioad\u0103 prelungit\u0103 de spitalizare. De asemenea, reintegrarea pacientului \u00een societate dureaz\u0103 mai mult, mul\u021bi dintre ei trebuie s\u0103 a\u0219tepte pentru vascularizarea implantului, apoi sunt supu\u015fi altor noi proceduri chirurgicale pentru a doua etap\u0103 de foraj.\u00cen cazul traumatismelor medio-faciale, pacien\u021bii \u00eendur\u0103 nu numai consecin\u021bele fizice, ci de asemenea se confrunt\u0103 cu realitatea unor posibile diformit\u0103\u021bi permanente cu consecin\u021be semificative asupra statusului psihic. Traumatismul medio-facial este \u00eenso\u021bit de edem \u0219i echimoze ale \u021besuturilor moi, hemoragie subconjunctival\u0103, diplopie, irit\u0103, edem retinian, ptoz\u0103, enoftalmie, parez\u0103 a muschilor oculari, restric\u021bie mecanic\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor oculare \u0219i disfunc\u021bii nazolacrimale.Principalele disfunc\u021bii cu care pacien\u021bi trebuie s\u0103 se confrunte sunt: diplopia persistent\u0103 cauzat\u0103 de mi\u0219c\u0103ri musculare ineficiente provocate de fracturi, pozi\u021bionarea deficitar\u0103 a globului ocular, perturb\u0103ri senzoriale asupra ariilor inervate de c\u0103tre ramuri ale nervului trigemen \u0219i disfunc\u021bii ale mastica\u021biei.Pacien\u021bii care sufer\u0103 traumatisme faciale sunt serios afectati din punct de vedere psihologic, chiar \u0219i aceia care aparent \u00ee\u0219i accept\u0103 \u00eenfa\u021bi\u0219area. Fizionomiile modificate la o v\u00e2rst\u0103 t\u00e2nar\u0103 \u0219i aspectul binocular conteaz\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care oamenilor le place contactul vizual, iar afectarea motilit\u0103\u021bii oculare poate s\u0103 diminueze activit\u0103\u021bile sociale \u0219i contactele interpersonale. Pacien\u021bii devin mai retra\u0219i, vorbesc \u0219i r\u00e2d mai pu\u021bin pentru a masca schimbarea fizionomiei.Majoritatea cazurilor necesit\u0103 reconstruc\u021bia plan\u0219eului orbital pentru a men\u021bine pozi\u021bia globului ocular \u0219i a reface forma orbitei. Motivul acestei reconstruc\u021bii este acela c\u0103 pere\u021bii oso\u0219i au suferit fracturi cominutive \u0219i\/sau au fragmente osoase lips\u0103. Prin urmare, se prefer\u0103 reconstruc\u021bia osului lips\u0103 \u00een detrimentul reducerii fragmentelor osoase. Aceasta poate fi \u00eendeplinit\u0103 folosind materiale variate. Sunt pu\u021bine regiuni anatomice \u00een corpul uman care sunt at\u00e2t de controversate \u00een ceea ce prive\u0219te folosirea materialelor potrivite folosite pentru reducerea fracturilor, de aceea tendin\u021ba ultimilor 10 ani de cerecetare \u00een domeniu pentru g\u0103sirea materialului ideal de protezare.Obiectivul general al lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103 const\u0103 \u00een a oferi solu\u021bii noi pentru o protez\u0103 ocular\u0103 \u0219i material de refacere a fracturilor orbitare \u0219i de a implementa noi strategii interven\u021bionale la nivel oculo-orbitar.Preocuparea de a ob\u0163ine beneficii rapide pentru pacien\u0163i, a devenit principalul meu obiectiv \u00een cadrul doctoratului : proiectarea \u015fi dezvoltarea unui tip de implant ocular conceptual nou abord\u00e2nd nanotehnologia, ceea ce va permite realizarea unui schelet cu o vitez\u0103 mai mare de proliferare vascular\u0103 pentru \u00eenlocuirea con\u0163inutului ocular \u00een sacul scleral, astfel \u00eenc\u00e2t timpul de a\u0219teptare pentru protezele finale s\u0103 se scurteze \u0219i s\u0103 se men\u0163in\u0103 integritatea pleoapei precum \u0219i a unui schelet de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 pentru reconstruc\u021bia osoas\u0103 \u00een cazul fracturilor orbitare.Deoarece aceast\u0103 tez\u0103 a fost par\u021bial efectuat\u0103 \u020bn cadrul proiectului PARTENERIATE \u201c PN-II-PT-PCCA-2013-4-0584- Nou implant ocular cu biocompatibilitate si viteza de proliferare ridicate (ORBIMPLANT)\u201d, finan\u0163at de UEFISCDI- UNITATEA EXECUTIV\u0102 PENTRU FINAN\u021aAREA \u00ceNV\u0102\u021a\u0102M\u00c2NTULUI SUPERIOR, A CERCET\u0102RII DEZVOLT\u0102RII \u0218I INOV\u0102RII a\u015f dori s\u0103 \u020bi mul\u0163umesc doamnei Profesor Universitar Doctor Liliana Voinea, coordonatorul acestui proiect, \u015fi partenerilor s\u0103i, \u00een special doamnei Ing. Doctor Roxana Mioara Piticescu \u0219i domni\u0219oarei Ing. Doctor M\u0103d\u0103lina Popescu de la Institutul de Materiale Neferoase \u0219i Rare, (IMNR) pentru \u020bndrumarea oferit\u0103 pe parcursul preg\u0103tirii doctorale.<\/p>\n\n\n\n

Structura tezei<\/h3>\n\n\n\n


Teza este constituit\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u021bi, dintre care una de interes general (format\u0103 din capitolele 1-4) \u00een care sunt prezentate:
– no\u021biuni privind anatomia a globului ocular \u0219i a anexelor cu accent pe osteologia orbitei- elemente de imagistic\u0103 aplicabil\u0103 \u00een patologia globului ocular, a orbitei \u0219i anexelor; – un capitol legat de indica\u021biile protez\u0103rii oculo-orbitare, at\u00e2t \u00een interven\u021bii oftalmologice- enuclea\u021bia \u0219i eviscera\u021bia c\u00e2t \u0219i \u00een interven\u021bii interdisciplinare- oftalmologie, neurochirurgie \u0219i chirurgie buco-maxilofacial\u0103 de refacere a pere\u021bilor orbitei.-ultimul capitol al p\u0103r\u021bii generale este dedicat materialelor de protezare oculo-orbital\u0103.A doua parte a tezei (capitolele 6-10) este format\u0103 din cinci studii dintre care trei studii clinice \u0219i dou\u0103 studii de cercetare fundamental\u0103 la modelul animal. Capitolul 10 este dedicat concluziilor generale ale tezei.
Teza con\u021bine un numar total de 40 figuri \u0219i grafice, un num\u0103r de 23 de tabele \u0219i 270 referin\u021be bibliografice. Dintre figuri \u0219i tabele, doar o parte sunt incluse \u00een cadrul acestui rezumat.<\/p>\n\n\n\n


STUDIU COMPARATIV AL IMPLANTELOR INTEGRATE VERSUS IMPLANTE NON INTEGRATE LA PACIEN\u021aII EVISCERA\u021aI
Obiectivele studiului<\/p>\n\n\n\n

\u021ain\u00e2nd cont de impactul important asupra fizionomiei pacientului a unei interven\u021bii chirurgicale ce are ca scop \u00eendep\u0103rtarea con\u021binutului globului ocular pentru diverse afec\u021biuni, deseori ca variant\u0103 final\u0103 dup\u0103 o suferin\u021b\u0103 \u00eendelungat\u0103, este u\u0219or de concluzionat c\u0103 aspectul estetic postoperator va fi decisiv \u00een realizarea unei calit\u0103\u021bi a vie\u021bii c\u00e2t mai bun\u0103 pentru un pacient deja suferind.<\/p>\n\n\n\n

O propor\u0163ie considerabil\u0103 a pacien\u0163ilor se prezint\u0103 la medicul oftalmolog dup\u0103 o perioad\u0103 de disconfort considerabil, iar o alt\u0103 mare parte ajung \u00een situa\u021bia unei eviscer\u0103ri a globului post traumatic, astfel \u00eenc\u00e2t managementul acestor cazuri devine dificil \u0219i delicat \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen ciuda numeroaselor publica\u021bii pe aceast\u0103 tem\u0103, conduita \u00een privin\u021ba protez\u0103rii ram\u00e2ne \u00eenc\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 neclar\u0103, care nu permite deocamdat\u0103 elaborarea unor ghiduri de diagnostic \u0219i tratament standard.<\/p>\n\n\n\n

Studiul de fa\u021b\u0103 are ca obiectiv o analiz\u0103 calitativ\u0103 a dou\u0103 tipuri de implante oculare, compar\u00e2nd interven\u021biile chirurgicale de eviscera\u021bie \u0219i analiz\u00e2nd eficacitatea \u0219i succesul lor terapeutic \u00een ceea ce prive\u0219te biocompatibilitatea \u0219i frecven\u021ba complica\u021biilor postoperatorii.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea de fa\u021b\u0103 prezint\u0103 un studiu clinic, de cohort\u0103, retrospectiv, nerandomizat, comparativ ce analizeaz\u0103 pacien\u021bi supu\u0219i unei eviscra\u021bii \u00een perioada ianuarie 2009-decembrie 2013. Abordul chirurgical a fost urmat de implantarea \u00een sacul scleral a unui implant de hidroxiapatita (coralin\u0103 sau sintetic\u0103) sau a unui implant non integrat (acrilic sau siliconic). \u00cen cadrul studiului au fost respectate prevederile Conven\u021biei de la Helsinki privind drepturile pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Rezultate<\/h3>\n\n\n\n

Studiul de fa\u0163\u0103 a luat \u00een calcul un e\u015fantion de 90 de subiec\u0163i cu implant integrat sau non integrat ce au suferit o interven\u021bie chirurgical\u0103 de eviscera\u021bie. <\/p>\n\n\n\n

Caracteristicile descriptive ale e\u015fantionului sunt prezentate mai jos: <\/p>\n\n\n\n

E\u015fantionul studiat cuprinde subiec\u0163i din ambele sexe, reprezentan\u0163ii sexului masculin fiind \u00een propor\u0163ie de 55,6%, \u00een timp ce reprezentantele sexului feminin \u00een propor\u0163ie de 44,4%.<\/p>\n\n\n\n

Se constat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a persoanelor din e\u015fantion este de 56,41 de ani. V\u00e2rsta subiec\u0163ilor se abate de la medie \u00een plus sau \u00een minus cu 19,58 ani. Modul (valoarea modal\u0103) este multiplu \u015fi are valoarea cea mai mic\u0103 de 57 de ani. <\/p>\n\n\n\n

Acest lucru semnific\u0103 faptul c\u0103 v\u00e2rsta cea mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 la pacien\u0163ii din e\u015fantion a fost de 57 de ani. V\u00e2rsta minim\u0103 este de 20 de ani, \u00een timp ce v\u00e2rsta maxim\u0103 este de 93 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Observ\u0103m c\u0103 avem o curb\u0103 asimetric\u0103 negativ\u0103, \u00eenclinat\u0103 u\u015for spre dreapta (Coeficientul de asimetrie Skewness -0,252), cu mai multe valori extreme spre st\u00e2nga si platikurtic\u0103 (Coeficientul de boltire -0,892), mai plat\u0103 dec\u00e2t o distribu\u0163ie normal\u0103, av\u00e2nd mai multe valori dispersate pe un interval mai mare \u00een jurul mediei. Explica\u021bia acestei distribu\u021bii este dat\u0103 de un num\u0103r mai mare de traumatisme oculare ce sunt mai frecvente \u00een cadrul popula\u021biei masculine fa\u021b\u0103 de popula\u021bia de sex feminin, care a optat pentru interven\u021bia chirurgical\u0103 cel mai frecvent pentru imbun\u0103t\u0103\u021birea aspectului cosmetic.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Figura 1: Reparti\u021bia pe sexe \u00een cadrul studiului. Prezen\u021ba unui num\u0103r mai mare de pacien\u021bi de sex masculin este dat\u0103 de num\u0103rul mare de eviscera\u021bii post-traumatisme oculare, patologie \u00eent\u00e2lnit\u0103 mai frecvent \u00een cazul sexului masculin (33 cazuri) Tipurile de implant au fost folosite \u00eentr-o propor\u0163ie relativ egal\u0103: la 26,7% dintre pacien\u0163i s-a folosit implantul siliconic, la 25,6% implantul cu hidroxiapatit\u0103 sintetic\u0103, pentru 24,4% implantul acrilic, iar pentru 23,3% implantul ci hidroxiapatit\u0103 natural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Figura 2: Tipurile de implant folosite \u00een cadrul e\u0219antionuluiLa 15 dintre pacien\u0163ii lua\u0163i \u00een studiu (16,7%) s-au constatat apari\u0163ia complica\u0163iilor: 5 cazuri de infec\u0163ii, 13 cazuri cu extruzii \u015fi 2 cazuri cu dehiscen\u0163\u0103. Din totalul celor 15 cazuri cu complica\u0163ii, la 86,7% a ap\u0103rut extruzia.Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 toate cazurile de infec\u0163ie au fost urmate de extruzie, situa\u0163ia complica\u0163iilor ap\u0103rute se prezint\u0103 astfel: 8 cazuri (8,9% din totalul pacien\u0163ilor studia\u0163i) doar cu extruzie, 5 cazuri (5,6%) de infec\u0163ie urmat\u0103 de extruzie \u015fi 2 cazuri (2,2%) cu dehiscen\u0163\u0103. \u00cen cea mai mare parte din cazuri cu complica\u021bii apare asocierea infec\u021biei cu extruzia, dehiscen\u021ba nefiind asociat\u0103 cu extruzia sau infec\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Figura 3: Frecven\u021ba complica\u021biilor- 8 cazuri (8,9% din totalul pacien\u0163ilor studia\u0163i) doar cu extruzie, 5 cazuri (5,6%) de infec\u0163ie urmat\u0103 de extruzie \u015fi 2 cazuri (2,2%) cu dehiscen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Verificarea obiectivului: Existen\u0163a unei leg\u0103turi \u00eentre tipul de implant folosit \u015fi prezen\u0163a complica\u0163iilor<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a a ap\u0103rut doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, num\u0103rul foarte mic al cazurilor ne \u00eempiedic\u0103 a ar\u0103ta c\u0103 acest tip de complica\u0163ie apare mai frecvent \u00een cazul acestor implanturi.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne raport\u0103m doar la persoanele din e\u015fantion care au manifestat complica\u0163ii, rezultatele ob\u0163inute \u00een urma aplic\u0103rii testului chi-p\u0103trat ne arat\u0103, de asemenea, o diferen\u0163\u0103 nesemnificativ\u0103 statistic (\u03c72=11,750; df=6, p=0,068) \u00eentre pacien\u0163ii cu diferite tipuri de implanturi \u00een ceea ce prive\u015fte prezen\u0163a anumitor complica\u0163ii, confirm\u00e2nd concluziile ar\u0103tate anterior, adic\u0103 nu exist\u0103 o rela\u0163ie semnificativ\u0103 statistic \u00eentre tipul de implant folosit \u015fi apari\u0163ia unui anume tip de complica\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Discutii<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere al biocompatibilit\u0103\u021bii toate materialele testate ofer\u0103 pacientului o reabilitare a aspectului general bun\u0103, cu toate acestea implantul de hidroxiapatit\u0103 fie sintetic sau coralin ofer\u0103 o serie de avantaje ce includ o inciden\u021b\u0103 mai mica a extruziei implantului \u0219i o rezisten\u021b\u0103 mai bun\u0103 la infec\u021bii. Shields \u0219i colab demonstreaz\u0103 \u00een 3 lucr\u0103ri consecutive pe un num\u0103r mare de cazuri 1 c\u0103 prezen\u021ba dehiscen\u021bei conjunctivale \u0219i expunerea implantului de hidroxiapatit\u0103 este redus\u0103. Cu toate c\u0103 implantele acrilice \u0219i de silicon au avantajul \u00een plus al unui cost redus \u0219i al disponibilit\u0103\u021bii imediate exist\u0103 o rat\u0103 mai mare de infec\u021bie urmat\u0103 de extruzie, observat\u0103 atunci c\u00e2nd lu\u0103m \u00een calcul cazurile cu complica\u021bii, complica\u021bii asociate ce necesit\u0103 reinterven\u021bie chirurgical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Concluzii<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele ob\u0163inute ne-au ajutat s\u0103 concluzion\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

  • e\u015fantionul studiat cuprinde subiec\u0163i din ambele sexe, reprezentan\u0163ii sexului masculin fiind \u00een propor\u0163ie de 55,6%, \u00een timp ce reprezentantele sexului feminin \u00een propor\u0163ie de 44,4%, explicat\u0103 prin rata mare a traumatismelor oculare la pacien\u021bii de sex masculin<\/li>
  • v\u00e2rsta medie a persoanelor din e\u015fantion este de 56,41 de ani. V\u00e2rsta minim\u0103 este de 20 de ani, \u00een timp ce v\u00e2rsta maxim\u0103 este de 93 de ani explicate pe de o parte prin interven\u021biile chirurgicale de tip cosmetic mai frecvente la primele decade de v\u00e2rst\u0103 \u0219i prezen\u021ba glaucomului neovascular ce presupune frecvent un timp \u00eendelungat de boal\u0103 la persoane aflate \u00een decada VII-VIII de via\u021b\u0103.<\/li>
  • tipurile de implant au fost folosite \u00eentr-o propor\u0163ie relativ egal\u0103: la 26,7% dintre pacien\u0163i s-a folosit implantul siliconic, la 25,6% implantul cu hidroxiapatit\u0103 sintetic\u0103 (FCI3), pentru 24,4% implantul acrilic (PMMA), iar pentru 23,3% implantul cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 (Bio-Eye);<\/li>
  • la 15 dintre pacien\u0163ii lua\u0163i \u00een studiu (16,7%) s-au constatat apari\u0163ia complica\u0163iilor: 5 cazuri de infec\u0163ii, 13 cazuri cu extruzii \u015fi 2 cazuri cu dehiscen\u0163\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 toate cazurile de infec\u0163ie au fost urmate de extruzie, situa\u0163ia complica\u0163iilor ap\u0103rute se prezint\u0103 astfel: 8 cazuri (8,9% din totalul pacien\u0163ilor studia\u0163i) doar cu extruzie, 5 cazuri (5,6%) de infec\u0163ie urmat\u0103 de extruzie \u015fi 2 cazuri (2,2%) cu dehiscen\u0163\u0103;<\/li><\/ul>\n\n\n\n

    De\u015fi se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a a ap\u0103rut doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, num\u0103rul foarte mic al cazurilor ne \u00eempiedic\u0103 a ar\u0103ta c\u0103 acest tip de complica\u0163ie apare mai frecvent \u00een cazul acestor implanturi. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul c\u0103 implantarea \u00een sacul scleral ofer\u0103 protec\u021bie din punct de vedere al infec\u021biilor \u0219i al dehiscen\u021bei pl\u0103gii. \u00cen schimb exist\u0103 un num\u0103r mai mare de complica\u021bii asociate (infec\u021bie urmat\u0103 de extruzie) \u00een cazul implantelor acrilice \u0219i de silicon ce confer\u0103 un grad de severitate mai mare acestor tipuri de complica\u021bii, ce necesit\u0103 ulterior o nou\u0103 interven\u021bie chirurgical\u0103 de re- protezare a cavit\u0103\u021bii anoftalmice. Consider c\u0103 alegerea tipului de implant, de\u0219i vine dup\u0103 un proces de informare a pacientului, trebuie s\u0103 includ\u0103 \u0219i o analiz\u0103 cost-eficien\u021b\u0103 a acestuia, pun\u00e2nd \u00een balan\u021b\u0103 mai ales la popula\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 a posibilit\u0103\u021bii unor noi reinterven\u021bii chirurgicale.<\/p>\n\n\n\n

    STUDIU COMPARATIV AL IMPLANTELOR INTEGRATE VERSUS NON-INTEGRATE LA PACIEN\u021aII ENUCLEA\u021aI<\/h2>\n\n\n\n

    Obiectivul studiului<\/h3>\n\n\n\n

    Studiul de fa\u021b\u0103 are ca obiectiv o analiz\u0103 calitativ\u0103 a dou\u0103 tipuri de implante oculare integrat \u0219i non-integrat, compar\u00e2nd interven\u021biile chirurgicale de enuclea\u021bie a globului ocular \u0219i analiz\u00e2nd eficacitatea \u0219i succesul lor terapeutic \u00een ceea ce prive\u0219te biocompatibilitatea \u0219i frecven\u021ba complica\u021biilor postoperatorii.<\/p>\n\n\n\n

    Lucrarea de fa\u021b\u0103 prezint\u0103 un studiu clinic, de cohort\u0103, retrospectiv, nerandomizat, comparativ ce analizeaz\u0103 pacien\u021bi supu\u0219i unei enuclea\u021bii \u00een perioada ianuarie 2004-decembrie 2011. Abordul chirurgical a fost urmat de implantarea \u00een cavitatea anoftalmic\u0103 a unui implant de hidroxiapatita (coralin\u0103 sau sintetic\u0103) sau a unui implant non integrat (acrilic sau siliconic).<\/h6>\n\n\n\n
    Rezultate<\/h6>\n\n\n\n

    Caracteristicile descriptive ale e\u015fantionului sunt prezentate mai jos:Se constat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a persoanelor din e\u015fantion este de 48,07 de ani. V\u00e2rsta subiec\u0163ilor se abate de la medie \u00een plus sau \u00een minus cu 19,73 ani. Modul (valoarea modal\u0103) este multiplu \u015fi are valoarea cea mai mic\u0103 de 28 de ani. V\u00e2rsta minim\u0103 este de 4 de ani, \u00een timp ce v\u00e2rsta maxim\u0103 este de 79 de ani.Cele mai folosite implanturi la pacien\u0163ii lua\u0163i \u00een studiu au fost cele siliconice (26,1% din totalul cazurilor), urmate \u00eendeaproape de cele acrilice (23,9%), cele cu hidroxiapatit\u0103 sintetic\u0103 (20,5%) \u015fi cele cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 (17,%). S-au utilizat \u015fi implanturile cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 me\u015fat\u0103 (9,1% din cazuri) \u015fi cele cu hidroxiapatit\u0103 sistetic\u0103 me\u015fat\u0103 (3,4%).<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

    Figura 4 : Frecven\u021ba complica\u021biilor \u00een lotul studiat- 3 cazuri (3,4%) cu dehiscen\u0163\u0103, 8 cazuri (9,1%) cu extruzii \u015fi 5 cazuri (5,7%) de infec\u0163ie urmat\u0103 de extruzie. Asocierea celor dou\u0103 tipuri de complica\u021bii- infec\u021bie \u0219i extruzie confer\u0103 gravitate suplimentar\u0103 primei.<\/p>\n\n\n\n

    Verificarea obiectivului: Existen\u0163a unei leg\u0103turi \u00eentre tipul de implant folosit \u015fi prezen\u0163a complica\u0163iilor<\/p>\n\n\n\n

    Testul Chi p\u0103trat bivariat (\u03c72) a indicat lipsa unei diferen\u0163e semnificative \u00eentre tipurile de implanturi folosite \u015fi apari\u0163ia anumitor complica\u0163ii (\u03c72=24,769; df=15, p=0,054).Av\u00e2nd \u00een vedere valoarea nivelului de semnifica\u0163ie ob\u0163inut\u0103 \u015fi care este foarte apropiat\u0103 de pragul conven\u0163ional de 0.05, cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 ignor\u0103m veridicitatea ipotezei de cercetare \u015fi anume existen\u0163a unei rela\u0163ii \u00eentre tipul implantului folosit \u015fi apari\u0163ia anumitor complica\u0163ii. Corobor\u00e2nd cu datele din tabelul \u00eencruci\u015fat de mai jos, se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a apare doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor este mic, \u00een timp ce cazurile de extruzie apar \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare doar \u00een cazul implanturilor acrilice \u015fi siliconice.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

    Figura 5 : Frecven\u021ba complica\u021biilor \u00een func\u021bie de tipul implantului. \u00cen cazul implantelor de integrate rata de complica\u021bii este mic\u0103, \u00eens\u0103 se observ\u0103 raportat la num\u0103rul de cazuri o inciden\u021b\u0103 mai mare a infec\u021biei urmat\u0103 de extruzie la implantele de hidroxiapatit\u0103 sintetic\u0103 me\u0219at\u0103. La implantele non-integrate rata complica\u021biilor severe este mai mare.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

    Figura 6: Tipul complica\u021biilor \u00een func\u021bie de tipul implantului: Se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a apare doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor este mic, \u00een timp ce cazurile de extruzie apar \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare doar \u00een cazul implanturilor acrilice \u015fi siliconice<\/p>\n\n\n\n

    Lu\u00e2nd \u00een calcul strict cazurile cu complica\u0163ii, rezultatele ob\u0163inute ne arat\u0103 o diferen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 statistic (\u03c72=19,867; df=8, p=0,011) \u00eentre tipurile de implant folosite \u00een ceea ce prive\u015fte apari\u0163ia anumitor complica\u0163ii, confirm\u00e2nd astfel concluziile de mai sus.<\/p>\n\n\n\n

    Valoarea coeficientului V a lui Cramer (Cramer\u2019s V=0,788) ne indic\u0103 o rela\u0163ie de intensitate mare \u00eentre cei doi factori: tipurile de implant folosite \u015fi tipurile de complica\u0163ii ap\u0103rute.<\/p>\n\n\n\n

    Discu\u021bii<\/h4>\n\n\n\n

    \u00cen urma analizei rezultatelor studiului putem spune c\u0103 dehiscen\u0163a apare doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor este mic, \u00een timp ce cazurile de extruzie apar \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare doar \u00een cazul implanturilor acrilice \u015fi siliconice. Datele din literatur\u0103 confirm\u0103 inciden\u021ba mai mare a complica\u021biilor de tip extruzie a implantelor non-integrate explicate \u0219i prin tendin\u021ba la constric\u021bie a cavit\u0103\u021bii anoftalmice 2.Dehiscen\u021ba este o complica\u021bie important\u0103 ce necesit\u0103 reinterven\u021bie pentru acoperirea defectului (\u00een cazurile prezente \u00een studiu s-a practicat autotransplant prin acoperire cu mucoas\u0103 bucal\u0103), apari\u021bia acesteia fiind explicat\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 implantul integrat \u0219i proteza mobil\u0103 permit aplicarea unor for\u021be de forfecare mai mari \u00een zonele slabe din punct de vedere mecanic, care sunt solicitate suplimentar \u0219i unde deja a survenit un proces de cicatrizare, adic\u0103 la nivelul suturilor conjunctivei \u0219i capsulei Tenon.ConcluziiRezultatele ob\u0163inute ne-au ajutat s\u0103 concluzion\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

    • e\u015fantionul studiat cuprinde subiec\u0163i din ambele sexe, \u00een propor\u0163ii relativ egale, reprezentan\u0163ii sexului masculin fiind \u00een propor\u0163ie de 52,3%, \u00een timp ce reprezentantele sexului feminin \u00een propor\u0163ie de 47,7%, propor\u021bie explicat\u0103 prin rata mare de interven\u021bii chirurgicale post-traumatice, mai frecvente la popula\u021bia de sex masculin.<\/li>
    • v\u00e2rsta medie a persoanelor din e\u015fantion este de 48,07 de ani. V\u00e2rsta minim\u0103 este de 4 de ani, \u00een timp ce v\u00e2rsta maxim\u0103 este de 79 de ani, v\u00e2rste extreme date de inciden\u021ba la aceast\u0103 v\u00e2rste a patologiei maligne oculare (retinoblastom la copii, respectiv melanom malign \u00een popula\u021bia adult\u0103)<\/li>
    • cele mai folosite implanturi la pacien\u0163ii lua\u0163i \u00een studiu au fost cele siliconice (26,1% din totalul cazurilor), urmate \u00eendeaproape de cele acrilice (23,9%), cele cu hidroxiapatit\u0103 sintetic\u0103 (20,5%) \u015fi cele cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 (17,%). S-au utilizat \u015fi implanturile cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 me\u015fat\u0103 (9,1% din cazuri) \u015fi cele cu hidroxiapatit\u0103 sistetic\u0103 me\u015fat\u0103 (3,4%);<\/li>
    • s-a constat apari\u0163ia complica\u0163iilor la 16 pacien\u0163i (18,2%): 5 cazuri de infec\u0163ie, 13 de extruzie \u015fi 3 cu dehiscen\u0163\u0103. Toate cazurile de infec\u0163ii au fost urmate de extruzii, astfel c\u0103 avem 3 cazuri (3,4%) cu dehiscen\u0163\u0103, 8 cazuri (9,1%) cu extruzii \u015fi 5 cazuri (5,7%) de infec\u0163ie urmat\u0103 de extruzie;<\/li>
    • Se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a apare doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor este mic, \u00een timp ce cazurile de extruzie apar \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare doar \u00een cazul implanturilor acrilice \u015fi siliconice. Concluziile sunt confirmate dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul doar cazurile cu complica\u0163ii.<\/li><\/ul>\n\n\n\n

      STUDIU COMPARATIV AL M\u0102SUR\u0102TORILOR TOPOGRAFICE ALE PLEOAPELOR \u0218I ORBITEI LA PACIEN\u021aII EVISCERA\u021aI CU IMPLANTE DE HIDROXIAPATIT\u0102 VERSUS PMMA
      Obiectivul studiului:\u00cenainatarea \u00een v\u00e2rst\u0103 duce la o laxitate a \u021besuturilor \u0219i gr\u0103simii orbitale care contribuie la etilogia multor afec\u021biuni ale pleoapelor ca ectropionul, entropionul, dermato\u0219alazisul sau blefaroptoza. Aceste modific\u0103ri pot afecta pozi\u021bia pleoapelor, a globului ocular sau spr\u00e2ncenelor iar interven\u021biile chirurgicale pot contribui la aspectul cosmetic final mai ales dup\u0103 eviscera\u021bie \u0219i protezare a cavit\u0103\u021bii anoftalmice . Tyers \u0219i Collin au descris prima oar\u0103 \u00een 1982 sindromul de cavitate insuficient\u0103 caracterizat\u0103 prin sulcus superior ad\u00e2nc, aspect enoftalmic, ptoza pleoapei superioare \u0219i mapozi\u021bia pleoapei inferioare ce poate apare \u00een special \u00een cazul cavit\u0103\u021bilor protezate insuficient 2.Prin acest studiu doresc s\u0103 fac o compara\u021bie \u00eentre cele 2 tipuri de implante privind existen\u0163a unor diferen\u0163e estetice \u00eentre ochiul protezat \u015fi ochiul s\u0103n\u0103tos la 4 ani de la protezare, existen\u0163a unor diferen\u0163e estetice \u00eentre ochiul protezat cu implant acrilic \u015fi cel protezat cu implant de hidroxiapatit\u0103 la 4 ani de la protezare \u0219i existen\u0163a unei corela\u0163ii \u00eentre v\u00e2rst\u0103 \u015fi aspectul estetic al ochiului protezat la 4 ani de la protezare.Lucrarea de fa\u021b\u0103 prezint\u0103 un studiu clinic, de cohort\u0103, retrospectiv, nerandomizat, comparativ ce analizeaz\u0103 pacien\u021bi supu\u0219i unei eviscera\u021bii \u00een perioada ianuarie 2006-decembrie 2010. Abordul chirurgical a fost urmat de implantarea \u00een cavitatea anoftalmic\u0103 a unui implant de hidroxiapatita coralin\u0103 sau a unui implant non integrat (PMMA).Popula\u0163ia investigat\u0103Studiul de fa\u0163\u0103 a luat in calcul un e\u015fantion de 43 de subiec\u0163i cu implant ocular.Caracteristicile descriptive ale e\u015fantionului sunt prezentate mai jos:
      SexulAnaliz\u00e2nd structura e\u015fantionului \u00een func\u0163ie de sexul subiec\u0163ilor, se observ\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u0163ii de\u0163in o pondere de 65,1%, \u00een timp ce femeile reprezint\u0103 doar 34,9%.<\/p>\n\n\n\n

      \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

      Figura 7 : Reparti\u021bia pe sexe a e\u0219antionului: , se observ\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u0163ii de\u0163in o pondere de 65,1%, \u00een timp ce femeile reprezint\u0103 doar 34,9%.
      V\u00e2rstaPrivind e\u015fantionul prin prisma v\u00e2rstei subiec\u0163ilor, se constat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a acestora este de 57,42. V\u00e2rsta se abate de la medie \u00een plus sau \u00een minus cu 5,36 ani. Valoarea modal\u0103 (Mode) ne arat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta de 58 a fost cel mai des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la persoanele din e\u015fantion.<\/p>\n\n\n\n

      \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

      Figura 8: Varia\u021bia v\u00e2rstei \u00een cadrul e\u0219antionului:, se constat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a acestora este de 57,42. V\u00e2rsta se abate de la medie \u00een plus sau \u00een minus cu 5,36 ani.
      Implantul acrilic a fost folosit la 23 dintre pacien\u0163ii studia\u0163i (53,5%), \u00een timp ce implantul cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 a fost folosit la 20 dintre pacien\u0163i (46,5%).<\/p>\n\n\n\n

      \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

      Figura 9 : Tipul implantelor folosite \u00een cadrul e\u0219antionului : 23 dintre pacien\u0163ii studia\u0163i (53,5%) au avut implant non integrat acrilic (PMMA), \u00een timp ce implantul cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 a fost folosit la 20 dintre pacien\u0163i (46,5%).<\/p>\n\n\n\n

      Verificarea obiectivului 1: Existen\u0163a unor diferen\u0163e estetice \u00eentre ochiul protezat \u015fi ochiul s\u0103n\u0103tos la 4 ani de la protezarePentru a compara nivelul estetic al ochiului operat cu nivelul ochiului s\u0103n\u0103tos la 4 ani de la protezare, am recurs la testul t pentru e\u015fantioane dependente (perechi). Testul a fost aplicat pentru a compara apertura palpebral\u0103, fisura orizontal\u0103 \u015fi rezultatul exoftalmometriei.Apertura palpebral\u0103 medie la ochiul operat a fost de 12.05, \u00een timp ce la ochiul s\u0103n\u0103tos a fost de 10,19.Fisura orizontal\u0103 la ochiul operat a avut o medie de 26.72, \u00een timp ce la ochiul s\u0103n\u0103tos a avut o medie de 29,12.\u00cen ceea ce prive\u015fte exoftalmometria, la ochiul operat valoarea medie a fost de 11.05, \u00een timp ce la ochiul s\u0103n\u0103tos de 13,88.Se constat\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte fiecare factor, c\u0103 mediile ob\u0163inute difer\u0103 semnificativ: pentru apertura palpebral\u0103 (t=8,469; df=42; p<0,001), pentru fisura orizontal\u0103 (t=-11,811; df=42; p<0,001), iar pentru exoftalmometrie (t=-12,445; df=42; p<0,001)Rezultatele ob\u0163inute arat\u0103 diferen\u0163e semnificative ale aspectului estetic \u00eentre ochiul operat \u015fi cel s\u0103n\u0103tos la 4 ani de la protezare.
      Paired Samples Statistics
      MeanNStd. DeviationStd. Error MeanPair 1Apertura palpebral\u0103 ochi operat12,05431,174,179Apertura palpebral\u0103 ochi normal10,1943,732,112Pair 2Fisura orizontal\u0103 ochi operat26,72432,027,309Fisura orizontal\u0103 ochi normal29,12431,434,219Pair 3Exoftalmometrie ochi operat11,05431,877,286Exoftalmometrie ochi normal13,88431,051,160
      Tabelul 1: Testul t pentru e\u015fantioane dependente (perechi). Testul a fost aplicat pentru a compara apertura palpebral\u0103, fisura orizontal\u0103 \u015fi rezultatul exoftalmometriei.
      Verificarea obiectivului 2: Existen\u0163a unor diferen\u0163e estetice \u00eentre ochiul protezat cu implant acrilic \u015fi cel protezat cu implant de hidroxiapatit\u0103 la 4 ani de la protezarePentru evaluarea din punct de vedere estetic al protezelor oculare la 4 ani de la opera\u0163ie, am recurs la calculul diferen\u0163elor dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat \u00een ceea ce prive\u015fte apertura palpebral\u0103, fisura orizontal\u0103 \u015fi rezultatul exoftalmometriei. Dup\u0103 calculul acestor diferen\u0163e, am f\u0103cut o medie a acestora \u015fi am f\u0103cut o compara\u0163ie \u00eentre cazurile de implant cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 \u015fi cele acrilice.\u00cen cadrul e\u015fantionului studiat, diferen\u0163a dintre apertura palpebral\u0103 a ochiului operat \u015fi a celui s\u0103n\u0103tos are o medie de 0,90 \u00een cazul implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 \u015fi de 2,70 \u00een cazul implanturilor acrilice.Prin testul t pentru e\u015fantioane independente s-a observat c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 statistic \u00eentre diferen\u0163a de aperturi ale ochiului operat \u015fi celui s\u0103n\u0103tos la implanturile cu hidroxiapatit\u0103 fa\u0163\u0103 de cele acrilice.Putem afirma c\u0103 \u00een cazul implanturilor acrilice diferen\u0163a dintre aperturile ochiului operat \u015fi s\u0103n\u0103tos este semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103.Media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat a fisurii orizontale \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 a fost de 1.90, \u00een timp ce \u00een cazul implanturilor acrilice a fost de 2,86.Prin rezultatul testului t pentru e\u015fantioane independente s-a observat c\u0103 media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat a fisurii orizontale \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 difer\u0103 semnificativ statistic de media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat a fisurii orizontale \u00een cazul implanturilor acrilice (t=-2,404; df=41; p=0,021).Prin urmare, putem afirma c\u0103 \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103, fisura orizontal\u0103 a ochiului operat este mult mai apropiat\u0103 de fisura orizontal\u0103 a ochiului s\u0103n\u0103tos, dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor acrilice.Am procedat identic ca \u00een cazurile anterioare \u015fi pentru a determina diferen\u0163ele existente \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de implanturi privitor la rezultatul exoftalmometriei.Media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat al rezultatului exoftalmometriei \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 a fost de 1.65, \u00een timp ce \u00een cazul implanturilor acrilice a fost de 3,87.Deoarece p<\u03b1(0,001), cu o probabilitate de 95%, putem afirma c\u0103 diferen\u0163a mediilor se situeaz\u0103 \u00eentre -2,838 \u015fi -1,601, accept\u00e2nd astfel faptul c\u0103 media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat al rezultatului exoftalmometriei \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 este semnificativ diferit\u0103 de media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat al rezultatului exoftalmometriei \u00een cazul implantului acrilic.
      Verificarea obiectivului 3: Existen\u0163a o corela\u0163ie \u00eentre v\u00e2rst\u0103 \u015fi aspectul estetic al ochiului protezat la 4 ani de la protezare
      Se observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u0163ie semnificativ\u0103 \u00eentre v\u00e2rst\u0103, pe de o parte, \u015fi diferen\u0163a de apertur\u0103 dintre cei doi ochi (rho=0,322, n=43, p=0,035) \u015fi diferen\u0163a privind fisura orizontal\u0103 dintre cei doi ochi, pe de alt\u0103 parte (rho=0,503, n=43, p=0,001), fapt ce arat\u0103 c\u0103 pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103, diferen\u0163ele dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat \u00een ceea ce prive\u015fte apertura palpebral\u0103 \u015fi fisura orizontal\u0103 se accentueaz\u0103.Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre rezultatele exoftalmometriei, evolu\u0163ia diferen\u0163elor dintre cei doi ochi nefiind legate neap\u0103rat de v\u00e2rst\u0103.Discu\u021biiModificarea aspectului general al fe\u021bei se produce odat\u0103 cu \u00eenainatarea \u00een v\u00e2rst\u0103 printr-o laxitate a \u021besuturilor \u0219i gr\u0103simii faciale. La nivelul pleoapelor \u0219i orbitei se produc o serie de modific\u0103ri care contribuie la etilogia multor afec\u021biuni ale pleoapelor ca ectropionul, entropionul, dermato\u0219alazisul sau blefaroptoza. Aceste modific\u0103ri pot afecta pozi\u021bia pleoapelor, a globului ocular sau spr\u00e2ncenelor iar interven\u021biile chirurgicale pot contribui la aspectul cosmetic final mai ales dup\u0103 eviscera\u021bie \u0219i protezare a cavit\u0103\u021bii anoftalmice .Sindromul de cavitate insuficient\u0103 descris de Tyers si Collin2 caracterizat prin sulcus superior ad\u00e2nc, aspect enoftalmic, ptoza pleoapei superioare \u0219i mapozi\u021bia pleoapei inferioare ce apare \u00een special \u00een cazul cavit\u0103\u021bilor protezate insuficient este \u00een cazul implantelor acrilice aproape o regul\u0103 la mai mult de 4 ani de la protezare. Implantele integrate oferind avantajul motilit\u0103\u021bii p\u0103streaz\u0103 rapoartele anatomice normale mai mult\u0103 vreme, modific\u0103rile survenite la 4 ani de la protezare sunt minore.Deoarece nu exist\u0103 date \u00een literatur\u0103 privind urm\u0103rirea acestor proteze durat\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 de 4 ani putem spune c\u0103 implantul de hidroxiapatit\u0103 reprezint\u0103 cea mai bun\u0103 alternativ\u0103 de implantare p\u00e2n\u0103 la momentul actual, de\u0219i premizele pierderii de gr\u0103sime orbital\u0103 \u0219i a laxit\u0103\u021bii \u021besuturilor impun reconsiderarea pe termen lung a unui implant cu dimensiune reglabil\u0103 ce ar putea dep\u0103\u0219i acest neajuns.ConcluziiRezultatele ob\u0163inute ne-au ajutat s\u0103 concluzion\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

      • exist\u0103 diferen\u0163e semnificative ale aspectului estetic \u00eentre ochiul operat \u015fi cel s\u0103n\u0103tos la 4 ani de la protezare;<\/li>
      • \u00een cazul implanturilor acrilice diferen\u0163a dintre aperturile ochiului operat \u015fi s\u0103n\u0103tos este semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103;<\/li>
      • \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103, fisura orizontal\u0103 a ochiului operat este mult mai apropiat\u0103 de fisura orizontal\u0103 a ochiului s\u0103n\u0103tos, dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor acrilice;<\/li>
      • media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat al rezultatului exoftalmometriei \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 este semnificativ diferit\u0103 de media diferen\u0163ei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat al rezultatului exoftalmometriei \u00een cazul implantului acrilic;<\/li>
      • se observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u0163ie semnificativ\u0103 \u00eentre v\u00e2rst\u0103, pe de o parte, \u015fi diferen\u0163a de apertur\u0103 dintre cei doi ochi \u015fi diferen\u0163a privind fisura orizontal\u0103 dintre cei doi ochi, pe de alt\u0103 parte, fapt ce arat\u0103 c\u0103 pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103, diferen\u0163ele dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat \u00een ceea ce prive\u015fte apertura palpebral\u0103 \u015fi fisura orizontal\u0103 se accentueaz\u0103. Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre rezultatele exoftalmometriei, evolu\u0163ia diferen\u0163elor dintre cei doi ochi nefiind legate neap\u0103rat de v\u00e2rst\u0103.<\/li>
      • implantul de hidroxiapatit\u0103 reprezint\u0103 cea mai bun\u0103 alternativ\u0103 de implantare p\u00e2n\u0103 la momentul actual, de\u0219i premizele pierderii de gr\u0103sime orbital\u0103 \u0219i a laxit\u0103\u021bii \u021besuturilor impun reconsiderarea pe termen lung a unui implant cu dimensiune reglabil\u0103 ce ar putea dep\u0103\u0219i acest neajuns.<\/li><\/ul>\n\n\n\n

        STUDIUL IMPLANTULUI DE HIDROXIAPATIT\u0102 NANOSTRUCTURAT\u0102 LA MODELUL ANIMAL EVISCERAT
        Obiective:\u00cen cadrul acestui studiu am urm\u0103rit ca obiectiv principal biocompatibilitatea unui implant cu poten\u021bial expandabil din hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 (produs\u0103 de Institutul National de Materiale Rare \u0219i Neferoase, Bucure\u0219ti) implantat\u0103 la modelul animal pe glob eviscerat \u0219i ca obiectiv secundar rata de proliferare a \u021besutului fibrovascular \u00een cadrul implantului.Materiale nanocompoziteSistemele hibride studiate \u00een aceast\u0103 lucrare au fost ob\u0163inute prin metoda hidrotermal\u0103 ca tehnic\u0103 inovativ\u0103 de ob\u0163inere a materialelor hibride organic-anorganice [cerere de brevet nr.A200500313, autori Roxana M. Piticescu, G. C. Chi\u0163anu, M. Albulescu, R. M. Negriu]. Sinteza hidrotermal\u0103 s-a desf\u0103\u015furat la temperaturi joase (T < 1200C) \u015fi presiuni ridicate date de presiunea autogen\u0103 \u015fi presiunea extern\u0103 introdus\u0103 \u00een sistem3-7.Metodologia interven\u021biei chirurgicale:Animalele utilizate au fost c\u00e2nt\u0103rite apoi anestezia general\u0103 a fost realizat\u0103 cu Xilazin\u0103 (Xilazin Bio, Maravet Animal Health) 0,15 ml\/kgc administrat\u0103 intramuscular, apoi dup\u0103 10 minute s-a administrat ketamin\u0103 intravenos (Ketaminol10 , MSD Animal Health) \u00een doz\u0103 de 0,1 lm\/kgc. Dup\u0103 instalarea anesteziei generale am realizat decolarea conjunctivei perilimbic pe 3600, urmat\u0103 de decolarea capsulei Tenon \u0219i keratotomie radiar\u0103 pe 3600.Am chiuretat con\u021binutul globului ocular cu ajutorul chiuretei sco\u021b\u00e2nd coroida, irisul, cristalinul, vitrosul \u0219i retina. Am cauterizat vena \u0219i artera central\u0103 a retinei dup\u0103 extragerea a 7 ml s\u00e2nge necoagulat din sacul scleral. Am introdus \u00een sacul scleral 0,2 mg de pulbere de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103. Am suturat sclera cu fire separate l\u0103s\u00e2nd un spa\u021biu de circa 2 mm pentru injectarea amestecului de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 amestecat\u0103 cu s\u00e2nge necoagulat.S\u00e2ngele necoagulat a fost amestecat \u00een timpul suturii sclerei prin ad\u0103ugarea la 4,5 ml ser a 0.3 mg pulbere nanostructurat\u0103 obtin\u00e2ndu-se un volum de 5 ml produs. Acesta a fost injectat \u00een sacul scleral suturat cu ajutorul unei seringi, introduc\u00e2ndu-se astfel cei 5 ml pulbere amestecat\u0103 cu s\u00e2nge. S-a practicat sutura sclerei \u0219i apoi a capsulei Tenon cu fir resorbabil 5-0. Sutura conjunctivei s-a realizat cu fire neresorbabile 8-0. S-a aplicat unguent cu antibiotic local (Tobrex, ung oftalmic, Alcon) \u0219i s-a administrat o prim\u0103 doz\u0103 de antibiotic general (Enrofloxacin\u0103- Ganadexil Enro 5%, Industrial Veterinaria SA 0,5 ml\/kgc\/zi).
        RezultateAnaliza CT realizat\u0103 la o lun\u0103 \u0219i la doua luni postoperator are urm\u0103toarele valori \u00een unit\u0103\u021bi Hounsfield, prezentate \u00een tabelul 2<\/p>\n\n\n\n

        .
        Densitate maxim\u0103 implant hidroxiapatit\u0103 la 1 lun\u0103 postoperator (HU)Densitate maxim\u0103 implant hidroxiapatit\u0103 la 2 luni postoperator (HU)Densitate osoas\u0103 orbit\u0103 normal\u0103(HU)Iepure 1400629989Iepure 23505891008Iepure34305881200Iepure 4260498970Tabelul 2: densitatea implantului de hidroxiapatit\u0103 m\u0103surat\u0103 la examenul CT \u00een unit\u0103\u021bi Hounsfield<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 10 : Implant de hidroxiapatit\u0103 \u2013 aspect CT sec\u021biune coronal\u0103 la 1 lun\u0103 postoperator. Se remarc\u0103 densitate osoas\u0103 crescut\u0103 \u00een interiorul implantului, dar neomogen\u0103, cu zone de \u021besut fibrovascular
        Analiza histolopatologic\u0103 realizat\u0103 arat\u0103 la \u00een ochiurile materialului protetic, \u021besut fibrovascular \u0219i minim infiltrat inflamator polimorf (limfocite, plasmocite \u0219i polimorfonucleare neutrofile) \u0219i moderat frecvente celule gigante multinucleate de tip\u201ecorp str\u0103in\u201d la nivelul interfe\u021bei cu hidroxiapatita precum \u0219i osteoclaste la interfa\u021ba cu materialul nanocompozit de hidroxiapatit\u0103. La diferite niveluri \u00een \u021besutului muscular \u0219i \u00een sclera corespunz\u0103toare se obsrv\u0103 material amorf, acelular (fire chirurgicale mono \u0219i multifilament) bordate de celule gigant multinucleate de tip \u201ecorp str\u0103in\u201d. (figura 11,12). Se poate observa c\u0103 de la incizia \u0219i zona de sutur\u0103 ini\u021bial\u0103 porne\u0219te invadarea implantului cu material fibrovascular, iar prezen\u021ba celulelor gigante multinucleate de tip corp str\u0103in \u00een num\u0103r nu foarte mare atest\u0103 o compatibilitate bun\u0103, cel pu\u021bin egal\u0103 cu a materialului de sutur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 11: Aspect histopatologic al implantului de hidroxiapatit\u0103 \u00een colora\u021bie hematoxilin\u0103-eozin\u0103 (HE)- subiect1. Se descriu urm\u0103toarele structuri: s\u0103geata neagr\u0103 \u2013 muschi striat, s\u0103geata alb\u0103 – rest de scler\u0103, s\u0103geata goal\u0103 – locul inciziei, v\u00e2rf s\u0103geat\u0103 – fire chirurgicale. Se observ\u0103 proliferarea \u021besutului fibrovascular \u00een interiorul implantului pornind de la locul inciziei \u0219i suturii cu distribu\u021bia uniform\u0103 prin materialul de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 (observat ca zone albe-gri marcate prin s\u0103ge\u021bile albastre). \u021aesutul fibrovascular prezent atest\u0103 vasculariza\u021bia complet\u0103 a implantului la 2 luni de la implantare cu tolerabilitate bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 12 : Aspect histopatologic al implantului de hidroxiapatit\u0103 \u00een colora\u021bie hematoxilin\u0103-eozin\u0103 (HE)- subiect 2. Marcate cu s\u0103ge\u021bi sunt osteoclastele la interfa\u021ba cu materialul nanostructurat de hidroxiapatit\u0103. Prezen\u021ba osteoclastelor atest\u0103 tendin\u021ba de degradare a hidroxiapatitei necesar\u0103 form\u0103rii de nou \u021besut osos.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 13: Aspect microscopic al implantului-colora\u021bie imunohistochimic\u0103 CD31. Se remarc\u0103 prezen\u021ba osteoclastelor CD31 + la nivelul ochiurilor implantului (chenar negru) de hidroxiapatit\u0103 (s\u0103geata alb\u0103) \u0219i prezen\u021ba endolteliului vascular CD31 + (s\u0103geata neagr\u0103);<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 14: Aspect microscopic al implantului de hidroxiapatit\u0103 \u00een colora\u021bie imunohistochimic\u0103 CD34. Se remarc\u0103 \u021besutul muscular negativ pentru CD34 (s\u0103geata neagr\u0103), prezen\u021ba endoteliilor vasculare ca martor intern pozitiv (v\u00e2rf s\u0103geat\u0103 alb\u0103) \u0219i fibrobla\u0219ti, pozitivi pentru CD34, la nivelul interfertei materialul protetic \u2013 hidroxiapatit\u0103(s\u0103geata alb\u0103);<\/p>\n\n\n\n

        Discu\u021biiAnaliza CT realizat\u0103 la o lun\u0103 postoperator prezint\u0103 valori ale densit\u0103\u021bii hidroxiapatitei nanostructurate din sacul scleral mai mici dec\u00e2t densitatea osoas\u0103 a modelului animal, dar cresc progresiv la 2 luni postperator. Din punct de vedere al densit\u0103\u021bii aceasta se situeaz\u0103 peste densitatea \u021besutului fibros dar sub valoarea densit\u0103\u021bii osului modelului animal.\u00centr-un studiu publicat de Froum \u0219i colab, unde o alogref\u0103 sinusal\u0103 a fost implantat\u0103 la om \u0219i l\u0103sat\u0103 s\u0103 survin\u0103 vindecarea, s-a demonstrat c\u0103 un volum osos de circa 25% din volumul osos normal este suficient\u0103 pentru suportul unui implant de titan8. \u00cen studiul realizat am descoperit o crestere progresiv\u0103 pe m\u0103sura vindec\u0103rii cu o maturare a \u021besutului nou format de la tipul 2 de densitate osoas\u0103 (300-500 HU) la tipul 1 de densitate osoas\u0103 (peste 500 HU).Analiza histopatologic\u0103 arat\u0103 formare de \u021besut osos \u00een interiorul implantului, prezen\u021ba tesutului fibrovascular dar \u0219i a celulelor inflamatorii. De asemena num\u0103rul mare de osteoclaste sunt marker al degrad\u0103rii hidroxiapatitei nanostructurate \u00een produc\u021bia local\u0103 de os nou.Av\u00e2nd \u00een vedere existen\u021ba unui proces infec\u021bios extins la unul din subiec\u021bi ce a necesitat administrarea pe perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 de antibiotice generale \u0219i locale, prezen\u021ba \u021besutului inflamator bogat \u00een celule polimorfonucleare \u0219i limfocite reprezint\u0103 un marker valoros al existen\u021bei acestei complica\u021bii. Cu toate acestea este cunoscut faptul c\u0103 \u021besutul de tip inflamator se transform\u0103 \u00een timp, dup\u0103 rezolu\u021bia infec\u021biei, \u00een \u021besut de tip fibros, cicatricial, ceea ce pentru acest tip de implant nu constituie un dezavantaj, doar poate fi considerat\u0103 posibilitatea ca procesul de fibroz\u0103 din interiorul implantului s\u0103 dureze mai mult.Concluzii:Cresterea progresiv\u0103 a form\u0103rii de \u021besut fibros \u0219i osos nou pe m\u0103sura vindec\u0103rii cu o maturare a \u021besutului nou format de la tipul 2 de \u021besut osos (300-500 HU) la tipul 1 de \u021besut osos (peste 500 HU) pledeaz\u0103 pentru posibilitatea adapt\u0103rii unui diblu \u0219i surub rapid la modelul animal. \u00cen plus analiza histologic\u0103 a \u021besutului neoformat \u00een interiorul sacului scleral relev\u0103 formarea rapid\u0103 de material osos \u0219i osteoid al\u0103turi de \u021besut fibrovascular ceea ce reprezint\u0103 o premiz\u0103 important\u0103 \u00een promovarea materialelor nanostructurate de hidroxiapatit\u0103 \u00een protezarea cavit\u0103\u021bii anoftalmice. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u0219i prezen\u021ba celulelor CD31 \u0219i CD34 pozitive pledeaz\u0103 pentru angiogenez\u0103 \u0219i fibrogenez\u0103 rapid\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        STUDIUL IMPLANTULUI NANOSTRUCTURAT DE HIDROXIAPATIT\u0102 PENTRU PROTEZAREA \u00ceN CAZUL FRACTURI LOR DE PERETE INFERIOR \u0218I MARGINEA INFERIOAR\u0102 A ORBITEI LA MODELUL ANIMAL<\/p>\n\n\n\n

        Obiectiv:\u00cen cadrul acestui studiu am urm\u0103rit ca obiectiv principal integrarea unui implant preformat din hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 (produs de Institutul National de Materiale Rare \u0219i Neferoase, Bucure\u0219ti) implantat la modelul animal pe un defect de perete inferior (podeaua) orbitar \u0219i marginea inferioar\u0103 a orbitei \u0219i ca obiectiv secundar rata de proliferare a \u021besutului fibrovascular \u00een cadrul implantului.Material \u0219i metod\u0103:Materialul nanostructuratSistemele nanostructurate studiate \u00een aceast\u0103 lucrare au fost ob\u0163inute prin metoda hidrotermal\u0103 ca tehnic\u0103 inovativ\u0103 de ob\u0163inere a materialelor organic-anorganice [cerere de brevet nr.A200500313, autori Roxana M. Piticescu, G. C. Chi\u0163anu, M. Albulescu, R. M. Negriu]. Sinteza hidrotermal\u0103 s-a desf\u0103\u015furat la temperaturi joase (T =8000C) \u015fi presiuni ridicate (P=1 t) timp de 30 minute, date de presiunea autogen\u0103 \u015fi presiunea extern\u0103 introdus\u0103 \u00een sistem3-7.Implantul preformat a fost realizat \u00een form\u0103 rotund\u0103 de dimensiuni 0.4 cm diametru iar la implantare s-au realizat pe suprafa\u021ba sa 2 \u0219an\u021buri pentru trecerea unui fir 5-0 resorbabil pentru ata\u0219are la periost.Metodologia interven\u021biei chirurgicale:Animalele utilizate au fost c\u00e2nt\u0103rite apoi anestezia general\u0103 a fost realizat\u0103 cu Xilazin\u0103 (Xilazin Bio, Maravet Animal Health) 0,15 ml\/kgc administrat\u0103 intramuscular , apoi dup\u0103 10 minute s-a administrat ketamin\u0103 intravenos (Ketaminol10 , MSD Animal Health) \u00een doz\u0103 de 0,1 ml\/kgc. Am administrat \u00een cantusul lateral \u0219i \u00een fundul de sac conjunctival inferior c\u00e2te 0.15 ml adrenalina 1\/100.000 pentru o bun\u0103 hemostaz\u0103 local\u0103. Dup\u0103 instalarea anesteziei generale am realizat o cantotomie lateral\u0103 \u0219i cantoliz\u0103 iar pentru vizualizarea mai bun\u0103 al peretelui inferior am plasat un fir tractor 4.0 m\u0103tase prin pleoapa inferioar\u0103. Am realizat incizia conjunctivei la nivelul fornixului inferior \u0219i disec\u021bia \u00een planul dintre mu\u0219chiul orbicular \u0219i septul orbital spre marginea inferioar\u0103 a orbitei. Am deschis septul orbital \u0219i am ridicat periostul orbitar de la nivelul marginii inferioare a orbitei. Cu ajutorul unui trepan ata\u0219at unui micromotor de uz stomatologic am realizat un defect \u00een peretele orbital inferior de circa 0.5 mm diametru. Am plasat implantul de hidroxiapatit\u0103 \u00een defectul preformat \u0219i am suturat firele de resorbabile de periostul osos. Defectul rezidual de circa 0.1 mm a fost umplut cu pulbere de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103. Am suturat periostul \u0219i am inchis septul orbitar cu fire resorbabile 8.0.Am suturat conjunctiva cu fire separate resorbabile 8.0 \u0219i am suturat cantusul lateral cu fire neresorbabile 6.0. Am aplicat unguent cu tobramicin\u0103 0,3% \u0219i dexametazon\u0103 0,1% (Tobradex, ung.oft, Alcon) \u0219i am administrat o doz\u0103 de enrofloxacin\u0103 ( Ganadexil Enro 5%, Industrial Veterinaria SA ) 0,5 ml\/kgc\/zi.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        (b)<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        (a)<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        (d)<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        (c)C
        Figura 15: Aspect intraoperator (a) abordul transconjunctival \u0219i cantototmia lateral\u0103 permit decolarea facil\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul periostului marginii inferioare a orbitei (b)se realizeaz\u0103 un defect \u00een peretele orbital inferior \u0219i marginea orbital\u0103 de 0.5 cm (s\u0103geata alb\u0103) (c) se plaseaz\u0103 implantul din hidroxiapatit\u0103 \u0219i poliuretan \u00een defectul podelei orbitei \u0219i de sutureaz\u0103 la periost (s\u0103geata albastr\u0103) (d) se acopera cu pulbere de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 16: Aspect microscopic al implantului \u00een colora\u021bie HE X 200. Se remarc\u0103 prezen\u021ba osteoclastelor (v\u00e2rf s\u0103geat\u0103 alb\u0103) boga\u021bi \u00een mitocondrii \u0219i cu nuclei mari – semn de activitate, la interfa\u021ba cu hidroxiapatita (v\u00e2rf s\u0103ge\u021bi negre)<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 17 : Aspect al implantului de hidroxiapatit\u0103 \u00een colora\u021bie imunohistochimic\u0103 CD31. Se remarc\u0103 prezen\u021ba cristalelor de hidroxiapatit\u0103 de la nivelul defectului osos (v\u00e2rf s\u0103ge\u021bi negre) \u0219i a osteoclastelor – pozitive pentru CD31(v\u00e2rf s\u0103ge\u021bi albe). Ca martor intern se observ\u0103 prezen\u021ba endoteliilor vasculare pozitive pentru CD31 (s\u0103ge\u021bi negre).
        Discu\u021biiAnaliza CT realizat\u0103 la o lun\u0103 postoperator prezint\u0103 valori ale densit\u0103\u021bii implantului hibrid de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 de la nivelul defectului osos mai mici dec\u00e2t densitatea osoas\u0103 a modelului animal , dar cresc progresiv la 2 luni postperator. Din punct de vedere al densit\u0103\u021bii aceasta se situeaz\u0103 peste densitatea \u021besutului fibros dar sub densitatea osoas\u0103 a modelului animal.Implantul de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 la 1 lun\u0103 postoperator prezint\u0103 densitate bun\u0103 dar \u00een dou\u0103 cazuri se remarc\u0103 persisten\u021ba unui plan de clivaj \u00eentre implant \u0219i os, demonstrat\u0103 prin prezen\u021ba unui \u021besut fibrovascular cu densitate mic\u0103 (HU=40). La un subiect se observ\u0103 prezen\u021ba unui plan de clivaj mare, explica\u021bia acestui fenomen ar putea fi legat\u0103 de diferen\u021ba mare dintre densitatea \u021besutului fibrovascular \u0219i densitatea corticalei osoase (HU=1120) care face ca vizibilitatea te\u021butului fibrovascular s\u0103 fie interpretat\u0103 ca lips\u0103 de substan\u021b\u0103.Implantul de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 la 2 luni postoperator prezint\u0103 la examenul CT densitate mai aproape de densitatea osoas\u0103 a modelului animal \u0219i absen\u021ba \u00een majoritatea cazurilor a planului de clivaj, semn cert al integr\u0103rii implantului \u00een \u021besutul osos.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

        Figura 18 : Iepure1-reconstruc\u021bie osoas\u0103 CT 3D. Implantul de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 la 1 lun\u0103 postoperator (s\u0103geat\u0103). Se remarc\u0103 persisten\u021ba unui plan de clivaj \u00eentre implant \u0219i os, demonstrat\u0103 prin prezen\u021ba unui \u021besut fibrovascular cu densitate mic\u0103 (HU=40)
        Concluzii: Analiza implantului de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 preformat cu aplica\u021bie \u00een fracturi ale orbitei prin examen CT realizat\u0103 la o lun\u0103 postoperator prezint\u0103 valori ale densit\u0103\u021bii implantului hibrid de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 de la nivelul defectului osos mai mici dec\u00e2t densitatea osoas\u0103 a modelului animal , dar care cresc progresiv la 2 luni postperator. Integrarea implantului nanostructurat este bun\u0103, acoperirea defectului osos fiind complet\u0103. \u00cen plus analiza histologic\u0103 \u0219i imunohistochimic\u0103 CD31 arat\u0103 dezvoltare de \u021besut fibros \u00een jurul defectului osos \u0219i integrare a implantului bun\u0103. Implanturile preformate de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 pot reprezenta o alternativ\u0103 la implanturile existente pentru protezarea fracturilor de pere\u021bi orbitari.<\/p>\n\n\n\n

        CONCLUZII FINALE
        Evaluarea rezultatelor ob\u021binute \u00een cadrul celor 5 studii efectuate , 3 clinice \u0219i 2 preclinice pe model animal mi-au permis concluzionarea urm\u0103toarelor:<\/p>\n\n\n\n

        1. \u00cen studiul implantelor integrate \u0219i non integrate \u00een cazul pacien\u021bilor eviscera\u021bi nu se constat\u0103 o rela\u0163ie semnificativ\u0103 statistic \u00eentre tipul de implant folosit \u015fi apari\u0163ia unui anume tip de complica\u0163ie. De\u015fi se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a a ap\u0103rut doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, num\u0103rul foarte mic al cazurilor ne \u00eempiedic\u0103 a ar\u0103ta c\u0103 acest tip de complica\u0163ie apare mai frecvent \u00een cazul acestor implanturi. Explica\u021bia este legat\u0103 de faptul c\u0103 plasarea \u00een sacul scleral ofer\u0103 o rezisten\u021b\u0103 mai bun\u0103 la infec\u021bie, extruzie \u0219i dehiscen\u021b\u0103. Pe de alt\u0103 parte exist\u0103 o un num\u0103r mare de complica\u021bii asociate- infec\u021bie urmat\u0103 de extruzie ce confer\u0103 o gravitate suplimentar\u0103 acestor tipuri de complica\u021bii, care apar mai frecvent \u00een cazul implantelor acrilice \u0219i siliconice.<\/li>
        2. \u00cen studiul implantelor integrate \u0219i non integrate la pacien\u021bii enuclea\u021bi se observ\u0103 c\u0103 dehiscen\u0163a apare doar \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor este mic, \u00een timp ce cazurile de extruzie apar \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare doar \u00een cazul implanturilor acrilice \u015fi siliconice. Putem concluziona c\u0103 implantele integrate de hidroxiapatit\u0103 fie gata me\u0219ate sau \u00eenveite preoperator permit o integrare mai bun\u0103 a protezei fa\u021b\u0103 de implantele non integrate, fiind astfel de preferat \u00een cazul pacien\u021bilor enuclea\u021bi.<\/li>
        3. Dac\u0103 analiz\u0103m aspectul estetic al ochiului operat fa\u021b\u0103 de ochiul s\u0103natos la pacien\u021bii eviscera\u021bi \u00een cazul implanturilor acrilice diferen\u0163a dintre aperturile ochiului operat \u015fi s\u0103n\u0103tos este semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103, la fel \u00een cazurile implanturilor cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103, fisura orizontal\u0103 a ochiului operat este mult mai apropiat\u0103 de fisura orizontal\u0103 a ochiului s\u0103n\u0103tos, dec\u00e2t \u00een cazul implanturilor acrilice. \u00cen plus am analizat impactul v\u00e2rstei asupra ochiului protezat \u0219i ochiului s\u0103n\u0103tos unde am descoperit diferen\u021be statistic semnificative, fapt ce arat\u0103 c\u0103 pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103, diferen\u0163ele dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u015fi cel operat \u00een ceea ce prive\u015fte apertura palpebral\u0103 \u015fi fisura orizontal\u0103 se accentueaz\u0103. Putem concluziona c\u0103 motilitatea superioar\u0103 a implanturilor integrate permit p\u0103strarea aspectului natural al ochiului operat \u0219i c\u0103 modific\u0103rile naturale ce apar datorit\u0103 v\u00e2rstei sunt mai accentuate \u00een cazul implantelor acrilice.<\/li>
        4. Tot din punct de vedere estetic, analiza exoftalmometriei, unde \u00een cazul implantului cu hidroxiapatit\u0103 natural\u0103 media diferen\u021bei dintre ochiul s\u0103n\u0103tos \u0219i cel operat este mic\u0103, relev\u0103 la pacien\u021bii cu implant acrilic o diferen\u021b\u0103 intre ochiul operat \u0219i cel s\u0103n\u0103tos mai mare, pled\u00e2nd pentru existen\u021ba la 4 ani de la implantare a unui grad mai mare de enoftalmie la implantele non-integrate.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

          Concluziile studiilor clinice m-au f\u0103cut s\u0103 caut astfel r\u0103spunsuri la problemele ridicate \u0219i anume:<\/p>\n\n\n\n

          • Realizarea unui implant integrat (hidroxiapatita prezint\u0103 p\u00e2n\u0103 acum o alternativ\u0103 cu biocompatibilitate excelent\u0103) ce va permite ajust\u0103ri din punct de vedere estetic astfel \u00eenc\u00e2t neajunsurile legate de apertura \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea fantei palpebrale s\u0103 fie c\u00e2t mai mici sau chiar absente. Gradul de enoftalmie de asemenea ar putea fi controlat prin injectarea progresiv\u0103 a unui amestec de hidroxiapatit\u0103 pulbere \u0219i s\u00e2nge pentru m\u0103rirea implantului pe m\u0103sur\u0103 ce apare atrofia gr\u0103simii orbitare.<\/li>
          • Deoarece hidroxiapatita reprezint\u0103 un material cu o bun\u0103 compatibilitate am dorit realizarea unui implant cu o vitez\u0103 de vindecare \u0219i proliferare mare astfel \u00eenc\u00e2t timpul necesar de a\u0219teptare pentru protezarea final\u0103 s\u0103 fie scurtat, din acest motiv propunerea de nanomateriale bazate pe hidroxiapatit\u0103 ce ofer\u0103 o suprafa\u021b\u0103 mare de contact cu celulele vii cu poten\u021bial de proliferare \u00een cadrul implantului ridicat.<\/li>
          • Inexisten\u021ba unui implant ideal pentru fracturile de pere\u021bi orbitari m-a f\u0103cut s\u0103 cercetez posibila rapid\u0103 osteointegrare a unui implant preformat de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n

            Astfel din cele dou\u0103 studii preclinice pe model animal pot trage urm\u0103toarele concluzii:<\/p>\n\n\n\n

            1. \u00cen studiul implantului de pulbere de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 la model animal eviscerat am descoperit o crestere progresiv\u0103 a form\u0103rii de \u021besut fibros \u0219i osos nou pe m\u0103sura vindec\u0103rii cu o maturare a \u021besutului nou format de la tipul 2 de \u021besut osos (300-500 HU) la tipul 1 de \u021besut osos (peste 500 HU). Aceasta pledeaz\u0103 pentru posibilitatea adapt\u0103rii unui diblu \u0219i surub rapid la modelul animal. \u00cen plus analiza histologic\u0103 a \u021besutului neoformat \u00een interiorul sacului scleral relev\u0103 formarea rapid\u0103 de material osos \u0219i osteoid al\u0103turi de \u021besut fibrovascular ceea ce reprezint\u0103 o premiz\u0103 important\u0103 \u00een promovarea materialelor nanostructurate de hidroxiapatit\u0103 \u00een protezarea cavit\u0103\u021bii anoftalmice. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u0219i prezen\u021ba celulelor CD31 \u0219i CD34 pozitive pledeaz\u0103 pentru angiogenez\u0103 \u0219i fibrogenez\u0103 rapid\u0103. Implantul reglabil nanostructurat de hidroxiapatit\u0103 este o alternativ\u0103 promi\u021b\u0103toare pentru pacien\u021bii ce sufer\u0103 eviscera\u021bii sau enuclea\u021bii, \u00eens\u0103 cerecet\u0103ri suplimentare \u0219i pe loturi mari sunt necesare.<\/li>
            2. \u00cen cadrul studiului implantului de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 preformat cu aplica\u021bie \u00een fracturi ale orbitei analiza CT realizat\u0103 la o lun\u0103 postoperator prezint\u0103 valori ale densit\u0103\u021bii implantului hibrid de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 de la nivelul defectului osos mai mici dec\u00e2t densitatea osoas\u0103 a modelului animal , dar care cresc progresiv la 2 luni postperator. Integrarea implantului nanostructurat este bun\u0103, acoperirea defectului osos fiind complet\u0103. \u00cen plus analiza histologic\u0103 arat\u0103 dezvoltare de \u021besut fibros \u00een jurul defectului osos \u0219i integrare a implantului bun\u0103. Implanturile preformate de hidroxiapatit\u0103 nanostructurat\u0103 pot reprezenta o alternativ\u0103 la implanturile existente pentru protezarea fracturilor de pere\u021bi orbitari, fiind \u00een acela\u0219i timp \u0219i cost \u2013eficient\u0103, realizarea unor implante personalizate fiind posibil\u0103 prin folosirea imaginilor de recostruc\u021bie CT \u0219i realizarea implantului personalizat prin 3D printing.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

              Propunerea acestei teze dedoctorat de g\u0103sire a noi modalit\u0103\u021bi de reconstruc\u021bie oculo-orbitar\u0103 poate fi dus\u0103 mai departe prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea implantelor propuse \u0219i realizarea de studii de faz\u0103 II \u0219i III pentru aplicabilitate medical\u0103 imediat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

              Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n

              1. Shields CL, Shields JA, De Potter P, Singh AD. Problems with the hydroxyapatite orbital implant: experience with 250 consecutive cases. Br J Ophthalmol. 1994; 78(9): 702-6.<\/li>
              2. Tyers AG, Collin JR. Orbital implants and post enucleation socket syndrome. Trans Ophthalmol Soc U K. 1982; 102 (Pt 1): 90-2.<\/li>
              3. Popescu LM, Piticescu RM, Rusti CF, Maly M, Danani A, Kintzios S, et al. Preparation and characterization of new hybrid nanostructured thin films for biosensors design. Materials Letters. 2011; 65(13): 2032-5.<\/li>
              4. Piticescu RM, Popescu LM, Buruiana T. Composites containing hydroxyapatite and polyurethane ionomers as bone substitution materials. Dig J Nano Bio. 2012; 7: 477-85.<\/li>
              5. Vasile E, Popescu L, Piticescu R, Burlacu A, Buruiana T. Physico-chemical and biocompatible properties of hydroxyapatite based composites prepared by an innovative synthesis route. Materials Letters. 2012; 79: 85-8.<\/li>
              6. Piticescu RM, Vilarnho P, Popescu L, Piticescu RR. Hydrothermal synthesis of perovskite based materials for microelectronic applications. Journal of optoelectronics and advanced materials. 2006; 8(2): 543.<\/li>
              7. Piticescu RM, Chitanu GC, Meghea A, Giurginca M, Negroiu G, Popescu LM. Comparative study of in situ interactions between maleic anhydride based copolymers with hydroxyl apatite. Key Engineering Materials. 2008; 361: 387-90.<\/li>
              8. Froum SJ, Tarnow DP, Wallace SS.The use of mineralized allograft for sinus augmentation: An interim histological casereport from a prospective clinical study.Compendium. 2005;26:259-268.<\/li>
              9. Beuerman RW, Pedroza L. Ultrastructure of the human cornea. Microsc Res Tech. 1996; 33(4): 320-35.<\/li>
              10. Doughty MJ, Seabert W, Bergmanson JP, Blocker Y. A descriptive and quantitative study of the keratocytes of the corneal stroma of albino rabbits using transmission electron microscopy. Tissue Cell. 2001; 33(4): 408-22.<\/li>
              11. Poukens V, Glasgow BJ, Demer JL. Nonvascular contractile cells in sclera and choroid of humans and monkeys. Invest Ophthalmol Vis Sci. 1998; 39(10): 1765-74.<\/li>
              12. Freddo TF. Ultrastructure of the iris. Microsc Res Tech. 1996; 33(5): 369-89.<\/li>
              13. Castro-Correia J. Understanding the choroid. Int Ophthalmol. 1995; 19(3): 135-47.<\/li>
              14. Smelser GK. Electron microscopy of a typical epithelial cell and of the normal human ciliary process. Trans Am Acad Ophthalmol Otolaryngol. 1966; 70(5): 738-54.<\/li>
              15. Bill A, Sperber G, Ujiie K. Physiology of the choroidal vascular bed. Int Ophthalmol. 1983; 6(2): 101-7.<\/li>
              16. Hayreh SS. In vivo choroidal circulation and its watershed zones. Eye (Lond). 1990; 4 ( Pt 2): 273-89.<\/li>
              17. Lee SC, Lee I, Koh HJ, Kim SH, Kwon OW. Massive suprachoroidal hemorrhage with retinal and vitreous incarceration; a vitreoretinal surgical approach. Korean J Ophthalmol. 2000; 14(1): 41-4.<\/li>
              18. Hollenberg MJ, Burt WL. The fine structure of Bruch’s membrane in the human eye. Canadian journal of ophthalmology Journal canadien d’ophtalmologie. 1969; 4(3): 296-306.<\/li>
              19. Curcio CA, Allen KA. Topography of ganglion cells in human retina. The Journal of comparative neurology. 1990; 300(1): 5-25.<\/li>
              20. Dumitrache M, Anitescu M, Carstocea B. [Laser treatment in diabetic retinopathy]. Oftalmologia. 1995; 39(2): 159-69.<\/li>
              21. 21. Dumitrache M, Anitescu M, Gheorghe L. [The morphological substrate and histogenesis of systemic and ocular atherosclerosis]. Oftalmologia. 1995; 39(1): 11-7.<\/li>
              22. Popa DP, Tacorian D, Dumitrache M. [Atherosclerosis and retinal detachment]. Rev Chir Oncol Radiol O R L Oftalmol Stomatol Ser Oftalmol. 1978; 22(1): 11-4.<\/li>
              23. Pop DPD, Dumitrache M, Gavan G. [Obstructive retinal lesions]. Rev Chir Oncol Radiol O R L Oftalmol Stomatol Ser Oftalmol. 1985; 29(2): 81-6.<\/li>
              24. Harman A, Abrahams B, Moore S, Hoskins R. Neuronal density in the human retinal ganglion cell layer from 16-77 years. The Anatomical record. 2000; 260(2): 124-31.<\/li>
              25. Brubaker RF, Nagataki S, Townsend DJ, Burns RR, Higgins RG, Wentworth W. The effect of age on aqueous humor formation in man. Ophthalmology. 1981; 88(3): 283-8.<\/li>
              26. American Academy of Ophthalmology. Anterior Segment Panel. Cataract in the adult eye. San Francisco: American Academy of Ophthalmology; 2001.<\/li>
              27. Dumitrache M, Ciocalteu AM. [Congenital anomalies of the vitreous body]. Oftalmologia. 2010; 54(2): 3-6.<\/li>
              28. Potop V, Dumitrache M. [Principles of treatment in ocular burns regarding the ocular surface and limbal stem cells]. Oftalmologia. 2005; 49(2): 27-34.<\/li>
              29. Potop V, Dumitrache M, Ciocalteu A. The surface of the eye–a superficial entity with deep repercussions. J Med Life. 2009; 2(1): 66-71.<\/li>
              30. Sellheyer K, Spitznas M. Ultrastructural observations on the development of the human conjunctival epithelium. Graefe’s archive for clinical and experimental ophthalmology. 1988; 226(5): 489-99.<\/li>
              31. Steuhl K-P. Ultrastructure of the conjunctival epithelium. Developments in ophthalmology. 1988; 19: 1-104.<\/li>
              32. 32. Watson PG, Young RD. Scleral structure, organisation and disease. A review. Experimental eye research. 2004; 78(3): 609-23.<\/li>
              33. Price KM, Gupta PK, Woodward JA, Stinnett SS, Murchison AP. Eyebrow and eyelid dimensions: an anthropometric analysis of African Americans and Caucasians. Plastic and reconstructive surgery. 2009; 124(2): 615-23.<\/li>
              34. Jones LT. An anatomical approach to problems of the eyelids and lacrimal apparatus. Archives of ophthalmology. 1961; 66(1): 111-24.<\/li>
              35. American Academy of Ophthalmology. Pediatric Ophthalmology Panel. Esotropia and exotropia.<\/li>
              36. Wright KW, Spiegel PH. Pediatric ophthalmology and strabismus: Springer; 2003.<\/li>
              37. Iinuma T, Hirota Y, Ishio K. Orbital wall fractures. Conventional views and CT. Rhinology. 1994; 32(2): 81-3.<\/li>
              38. Kim SH, Ahn KJ, Lee JM, Choi KH, Han SH. The usefulness of orbital lines in detecting blow-out fracture on plain radiography. Br J Radiol. 2000; 73(876): 1265-9.<\/li>
              39. Ballinger PW, Frank ED, Merrill V. Merrill’s atlas of radiographic positions & radiologic procedures. 10th ed. St. Louis, Mo.: Mosby; 2003.<\/li>
              40. Merrill V. Atlas of roentgenographic positions and standard radiologic procedures. 4th ed. Saint Louis: Mosby; 1975.<\/li>
              41. Rao VM, Sharma D, Madan A. Imaging of frontal sinus disease: concepts, interpretation, and technology. Otolaryngol Clin North Am. 2001; 34(1): 23-39.<\/li>
              42. Rao VM, el-Noueam KI. Sinonasal imaging. Anatomy and pathology. Radiol Clin North Am. 1998; 36(5): 921-39, vi.<\/li>
              43. Rao VM, Levin DC. Turf wars in radiology: the past, present, and future importance of training standards in imaging. J Am Coll Radiol. 2005; 2(7): 602-6.<\/li>
              44. Yanagisawa E, Smith HW, Thaler S. Radiographic anatomy of the paranasal sinuses. II. Lateral view. Arch Otolaryngol. 1968; 87(2): 196-209.<\/li>
              45. Unni K. Nair AJA, Emmett T. Cunningham Jr. Ophthalmic Pearls: Trauma Identifying Intraocular Foreign Bodies. American Academy of Ophthalmology Web Site: wwwaaoorg 2007 [cited 2007 2007]; Available from:<\/li>
              46. Gawler J, Sanders MD, Bull JW, du Boulay G, Marshall J. Computer assisted tomography in orbital disease. Br J Ophthalmol. 1974; 58(6): 571-87.<\/li>
              47. Totir M, Ciuluvic\u0103, R., Dinu,I., Careba,I., Gr\u0103dinaru,S. biomaterials for orbital fractures repair. Journal of Medicine and Life. 2014; 7(4): 59-62.<\/li>
              48. Balta F, Gradinaru S, Ungureanu E, Ciuluvica R. BIOMATERIALS IN OPHTHALMOLOGY: HYDROXYAPATITE INTEGRATED ORBITAL IMPLANT AND NON-INTEGRATED IMPLANTS IN ENUCLEATED PATIENTS. Metalurgia International. 2013; 18(8).<\/li>
              49. Gradinaru S, Totir M. , Iancu ,R. ,Leasu , C., Pricopie, S., Yasin ,S., Ciuluvic\u0103,R., Ungureanu ,E. Topographic measurements of eyelids and orbit in enucleated eyes with hydroxyapatite integrated implant versus PMMA implant Journal of Medicine and Life. 2014; 7(4): 71-4.<\/li>
              50. Gradinaru S, Popescu V, Leasu C, Pricopie S, Yasin S ,Ciuluvic\u0103 R, Ungureanu E Hydroxyapatite ocular implant and non-integrated implants in eviscerated patients Journal of Medicine and Life.2015 8(1)<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Protezarea oculo-orbitar\u0103 cu materiale nanocompozite de hidroxiapatit\u0103 Rezumatul Tezei de Doctorat Doctorand: Gr\u0103dinaru S\u00eenziana Lumini\u021ba Coordonator: Prof.Univ.Dr Liliana Mary Voinea Download teza de doctorat INTRODUCERE \u00cen patologia ocular\u0103 exist\u0103 situa\u021bii \u00een care prezervarea globului ocular este imposibil\u0103 fiind necesar\u0103 o interven\u021bie chirurgical\u0103 radical\u0103, pierderea unui organ av\u00e2nd at\u00e2t impact psihologic asupra pacientului, dar \u0219i impact socio-economic, fiind necesar\u0103 protezarea cavit\u0103\u021bii…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1669,"parent":22,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1649","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1649","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1649"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1649\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1679,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1649\/revisions\/1679"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/22"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1669"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/staging.cntnt.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1649"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}